Publicitatea inselatoare este reprezentata de folosirea falsului in reclame reprezentarea gresita a produselor, ceea ce poate influenta in mod negativ alte firme producatoare si de asemenea si cumparatorii. O reclama are potentialul de a convinge oamenii faca tranzactii comerciale pe care altfel le-ar ignora.
In aceasta categorie putem sa intalnim cu urmatoarele forme de publicitate inselatoare:
1) Obiectul propus spre vanzare prin publicitatea inselatoare nu exista, nu se afla la dispozitia publicului sau lipseste partial din magazin.
Exemplu in acest sens pot constitui promotiile „bait and switch”, adica „momeala si inlocuire”.
in pliantele publicitare ale unor retele de hipermarketuri din Ungaria era popularizata o marca de bere in ambalaj de 5 litri, iar apoi la unele puncte de vanzare nu s-a putut gasi produsul respectiv deloc, iar la altele numai intr-o cantitate minima era pusa la dispozitia cumparatorul. De acea Oficiul de Concurenta Economica l-a amendat pe aceasta societate comerciala. Exemple de acest fel sunt destul de numeroase in activitatea hipermarketelor.
2) Originea, provenienta marfii este specificat inexact.
in acest sens putem mentiona decizia Oficiului de Concurenta Economica din Ungaria in cazul in care o societatea de actiuni, fabricator de condimente si conserve a pus in circulatie produsele de „paprika” (boia de ardei dulce) care, in partial, provenea din strainatate, ambalaje susceptibile sa induca in eroare publicul. Potrivit deciziei, in acest caz cumpararea se efectueaza rutinat, si cumparatorul crede in ambalajul cu care s-a obisnuit deja gaseste un produs cu acelasi compozitie si ca respectiva boia de ardei dulce este fabricata in Ungaria. De acea, Oficiul de Concurenta Economica l-a impus pentru aceasta sc. plata de amenda de 10 milioane de Ft..
3) Natura sau compozitia produsului oferit pe piata prin reclama nu corespunde realitatii.
Ca exemplu poate fi mentionata cazul unor tipuri de untdelemn care sunt propagate ca fiind:”Ulei fara colesterol”. Dar nu poate sa exista ulei de acest fel,maxim ulei cu cantitate redusa de colesterol. sirul de exemple de acest tip de publicitate s-ar putea continua cu asa-numitele produsele „bio”, care sunt din ce in ce mai raspandite, sau imbracaminte ieftine „made in China” care sunt prezentate ca fiind din bumbac 100%, ceea ce nu corespunde adevarului. De multe ori sunt folosite expresii stiintifice pentru prezentarea avantajelor produselor sau uneori chiar se inventa cuvinte noi. Astfel unele iaurturi contin bifidus essensis, cafeaua Jacobs Krönung contine Alintaroma, produse cosmetice L’oreal Paris contin Happyderm.
c) Publicitate inselatoare care contine inexactitati privind conditiile contractuale ale marfii sau serviciului.